Godel, Escher, Bach. Brilianta Ghirlanda Eterna

DOUGLAS R. HOFSTADTER

Traducere de Corina Tiron

Volum distins cu premiul Pulitzer

"Despre ce este, de fapt, aceasta carte, Godel, Escher, Bach: Brilianta Ghirlanda Eterna, cunoscuta de obicei dupa acronimul sau, -GEB-?
In librarii, GEB poate fi intalnita pe rafturile celor mai diverse sectiuni, intre care nu doar matematica, stiinte generale, filozofie si stiinte cognitive (ceea ce are sens), dar si religie, ocultism sau Dumnezeu mai stie ce. De ce e atat de greu de inteles cu ce se ocupa aceasta carte? Cu siguranta nu e vorba doar de lungimea ei. Nu, lucrul acesta se datoreaza in parte faptului ca GEB exploreaza, si nu doar intr-un mod superficial, un ansamblu atat de eterogen de subiecte - fugi si canoane, logica si adevar, geometrie, recursivitate, structuri sintactice, natura sensului, budismul zen, paradoxuri, creier si minte, reductionism si holism, colonii de furnici, reprezentari mentale si concepte, traducere, computere si limbaje de programare, ADN, proteine, cod genetic, inteligenta artificiala, creativitate, constiinta si liber arbitru - uneori chiar si arta si muzica, dintre toate lucrurile! -, incat multora li se pare imposibil sa ii localizeze tema centrala.
GEB este o incercare foarte personala de a argumenta cum este posibil ca fiintele animate sa apara dintr-o materie inanimata. Ce este sinele si cum poate aparea un sine din ceva la fel de lipsit de sine ca o piatra sau o balta de noroi?" - DOUGLAS R. HOFSTADTER

DOUGLAS R. HOFSTADTER (n. 1945) este un autor american, profesor de stiinte cognitive si literatura comparata la Universitatea din Indiana si, in cadrul aceleiasi institutii, director al FARG (Fluid Analogies Research Group) la Centrul de Cercetare a Conceptelor si Cognitiei. In 1965, Hofstadter a absolvit Facultatea de Matematica din cadrul Universitatii Stanford si, zece ani mai tarziu, si-a sustinut lucrarea de doctorat in fizica starii solide la Universitatea din Oregon. Pasiunea din tinerete pentru teoria numerelor si logica, la care se adauga fascinatia continua pentru mintea umana - de la natura constiintei la mecanismele creativitatii si pana la studiul analogiilor si conceptelor fluide - l-au condus la scrierea cartii care i-a adus celebritatea: Godel, Escher, Bach: an Eternal Golden Braid, distinsa cu Premiul Pulitzer si cu American Book Award in 1980. Cateva decade mai tarziu, Hofstadter a redeschis dezbaterea asupra problemelor constiintei in I Am a Strange Loop (pentru care primeste Los Angeles Times Book Prize) si The Mind's I, scrisa in colaborare cu Daniel C. Dennett. Hofstadter a manifestat dintotdeauna un adanc interes pentru studiul limbilor si, in special, pentru potentialul creativ al constrangerilor si analogiilor impuse de traducerea unui text dintr-o limba in alta, un interes pe care l-a exploatat in Le Ton beau de Marot: In Praise of the Music of Language, precum si in traducerea a doua romane in engleza: Eugene Onegin de Aleksandr Puskin si That Mad Ache, titlul anagramatic pentru La Chamade de Francoise Sagan. Intre 1981 si 1983, Hofstadter a colaborat cu revista Scientific American, unde a preluat de la Martin Gardner rubrica "Mathematical Games" si a reinventat-o, din nou anagramatic, ca "Metamagical Themas". Seria de articole explorand teme extrem de variate precum studiile lui Frederic Chopin, dilema prizonierului, limbajul informatic Lisp, testul Turing si multe altele a fost ulterior publicata in volum.