Mobilul

STEPHEN KING

Pe 1 octombrie, Dumnezeu este in Ceruri, cele mai multe zboruri cu avionul au decolat la timp, iar artistul plastic Clayton Riddell se afla la Boston pentru a semna un contract fabulos.

insa toate astea se schimba brusc, odata cu fenomenul devastator care va fi cunoscut drept Semnalul. Un mesaj subliminal pe care-l aud toti cei care vorbesc la un moment dat la mobil. Tradata de tehnologie, lumea cade intr-un Ev Mediu intunecat, dominat de haos, carnagiu si o hoarda de oameni redusi la instinctele primare.

Un cosmar din care Clay si alti doi supravietuitori incearca sa gaseasca o scapare, pornind catre orasul sau natal din statul Maine.

in teribila calatorie spre nord, li se arata cateva semne: acolo ii asteapta fie un paradis, fie o capcana mortala.

"O privire tehnofoba, convingatoare, asupra sfarsitului civilizatiei, cu observatii sociologice care te pun in garda."-Publishers Weekly

"Privi in jur nelinistit. Toate locuintele erau intunecate "alimentarea cu electricitate se oprise deja "si puteau foarte bine sa fi fost parasite, atata doar ca el avea senzatia ca niste ochi ii urmareau. Ochii nebunilor? Teldementilor? Se gandi la Femeia Power Suit si la Pixie Alba, la smintitul in pantaloni gri si cravata ferfenitita, la barbatul in costum de afaceri care smulsese cu dintii urechea cainelui. Se gandi la barbatul gol, care impungea aerul cu antenele de masina in timp ce alerga. Nu, urmarire nu era un cuvant care sa faca parte din repertoriul teldementilor. Ei se repezeau, pur si simplu, la tine. Dar daca in casele acestea "sau cel putin in unele dintre ele "se ascundeau oameni normali, unde erau teldementii?"

Stephen King s-a nascut in Portland, Maine, in 1947 si este cel de-al doilea fiu al lui Donald si Nellie Ruth Pillsbury King. Cand avea doi ani, tatal sau si-a abandonat familia, astfel ca micul Stephen King a avut o copilarie grea, marcata de repetate mutari dintr-un oras in altul. Stephen King a indragit matineele anilor '50, unde se proiectau in special filme de groaza si SF.

In 1960, Stephen King l-a descoperit pe H. P. Lovecraft, care a avut o influenta decisiva asupra carierei sale. Acesta a fost momentul in care marele autor a inceput sa scrie povesti la o masina de scris careia ii lipsea tasta "N pe care o vom intalni mai tarziu in Misery.

Intre 1962 si 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar intre 1966 si 1970 a urmat cursurile Universitatii Maine din Orono. In aceasta perioada a lucrat la biblioteca facultatii si a publicat primele sale povestiri in revista Maine Campus, unde a tinut si o rubrica permanenta.

In iunie 1970 a obtinut licenta in literatura, un certificat de profesor de liceu si o diploma pentru elocutiune si arta dramatica. In 1971 s-a casatorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare si poeta T. King, cu care a avut trei copii. O vreme a trait intr-o rulota si a lucrat intr-o spalatorie industriala, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy, Maine.

In aceea perioada, Stephen King a dus o viata grea, plina de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A inceput sa scrie Carrie, dar fiindca romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Sotia sa insa, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul si l-a convins sa-l duca la bun sfarsit.

In 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumparat drepturile editiei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. In 1975 familia sa si-a cumparat prima casa la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem's Lot.

Din acest moment Stephen King isi va consacra viata exclusiv creatiei literare si, intr-o mai mica masura, productiei cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate. De asemenea, Stephen King acorda permisiunea studentilor la regie sa adapteze povestirile sale pentru suma simbolica de un dolar.

Stephen King a doborat toate recordurile de vanzare si a primit numeroase premii, printre care si prestigioasa Medalie pentru Contributii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane oferita de National Book Foundation. In 2006 venitul sau anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari.