CASA SOMNULUI-REEDIT.

JONATHAN COE

Era ultima lor cearta, macar asta era clar. Dar desi o anticipa de zile, sau poate chiar de luni in sir, nimic nu reusi sa domoleasca valul de minie si indignare care crestea acum in el. Greseala fusese a ei, insa refuzase s-o recunoasca. Fiecare argument pe care incercase sa-l avanseze, fiecare tentativa de adoptare a unei atitudini conciliatoare si rezonabile fusese distorsionata, rastalmacita si intoarsa impotriva lui. Cum indraznea sa aduca vorba de seara cu desavirsire nevinovata pe care o petrecuse la The Half Moon cu Jennifer? Cum indraznea sa spuna ca darul de la el era Jalnic" si sa sustina ca i se paruse "prefacut" cind i-l inminase? Şi cum Dumnezeu indraznea sa pomeneasca de mama lui - de maica-sa, nici mai mult, nici mai putin - si sa-l acuze ca o vedea prea des? Ca si cum ar fi facut un comentariu la adresa maturitatii si chiar a masculinitatii lui...